In calitate de fost muncitor pe tarlaua lui Sorin Vantu, caruia i-am adus audienta la Guerrilla (parte din trustul Realitatea) ca sa aiba ce vinde mai departe advertiserilor, m-a amuzat teribil video-ul cu ex-mogulu’ intr-un tricou de doi bani, cu un mesaj asemenea. “Bitch inside” zice tricoul. Pun pariu ca sensul profund ironic al mesajului i-a scapat. Ma rog…

Curios, Vantu isi imagineaza ca noi l-am asteptat outside ca sa aflam in sfarsit, de la sursa, cum gandesc “combinatorii” despre “fraierii” care populeaza tara, adica ce au mai lasat ei, marii lotri, din ea. Sau poate crede ca am pus mana pe pixuri (“fraierii” stie sa scri, d. Vantu…) ca sa notam repejor panseul cu votul nostru care nu conteaza.

In orice caz, printre “fraierii” de care zice ma numar si eu, fiindca, pana la urma, Vantu m-a platit pentru serviciile mele, facand exact ce zice ca fac “combinatorii”: a cumparat marfa pe care o am de vanzare (programe de radio si televiziune create si/sau produse si/sau prezentate de mine) si a obtinut profit de pe urma ei. Nu am intrat pe blog sa citesc ce scrie marele om de media, o data fiindca si asa am fost uimit de convingerea lui ca ne spune noutati si trebi ce ne-ar putea interesa iar apoi, pentru ca asa cum spuneam, i-am adus in ani suficienta audienta. Cu adevarat misto este insa ca Vantu incearca sa impartaseasca “generatiei Facebook”- termen nefericit prin cat este de vag – valorile lui supreme: banul, casa, masina si curvele, fara sa ii treaca prin cap ca pot exista oameni care gandesc si traiesc in afara acestui cliseu. Ce vreti dovada mai clara ca alde Becali, Vanghelie si gasca, oricati bani ar face, nu pot cumpara cu ei mai mult decat niste ornamente din foita de aur sau orice cu ornamente din foita de aur. Sau daca pot cumpara, nu pot pastra. Altfel, filmuletul cu Vantu s-ar fi dat acum pe Realitatea, in prime time. Ce-i drept, nu ar fi “prins” publicul pe care incearca sa il jigneasca el acum prezentandu-i pe puncte (casa, masina, curvele – de parnaie nu zice…) dezideratul omului cu adevarat fericit.

Acum niste ani cineva imi spunea ca in vila lui din spatele bulevardului Kiseleff, Vantu manca indeosebi tochitura cu mamaliga, ceea ce desigur nu e ceva rau, ci doar relevant, mai ales in contextul vorbelor din filmulet. In ce ma priveste, intotdeauna am banuit ca facutul banilor nu are nimic de a face cu inteligenta, cu eleganta sau cu rafinamentul – in pana mea ! Cat priveste legatura dintre capacitatea de a face bani si educatie sau cultura, daca exista, ea se masoara la microscop. Iar asta nu e ceva tipic romanesc, sa ne intelegem. In primii ani dupa 1990 Bill Gates se ferea de conferintele despre nou aparutul (pe atunci) internet, ca dracu de tamaie, abia mai tarziu intelegand ca treaba poate aduce ceva bani, motiv pentru care s-a apropiat sa vaza minunea. Ca sa profite de ea, normal. In fine, filmuletzul cu Vantu imi confirma banuiala, iar faptul ca probabil a avut nevoie de cineva sa-l filmeze si sa-l posteze, mi-o confirma cu varf si indesat.

Mi-ar fi placut in schimb – si treaba asta chiar i-ar fi adus audienta – sa il urmaresc pe Vantu descriind o zi din viata de combinator jmecher in inchisoare. In orice termeni si limbaj. Eventual prin comparatie cu o zi din viata lui in inchisoare pe vremea lui Ceausescu. Dar sa vii de la umbra si sa incerci sa le explici tinerilor reteta fericirii de mogul cu cazier … Mi se pare ca autorul intamplarii video e departe de Realitate. Si in cazul in care credeti, domnu’ Vantu, ca am vrut sa va scuip scriind, semnand si postand acest text, va inselati. Ploua.