V-ați prins din prima; acest titlu ar fi fost valabil și în cazul în care Coliban ar fi rămas primar. 

Povestea am mai spus-o de cel puțin două ori. În 2020 am avut încredere în omul Coliban (nu în partidul său), mai precis în puterea educației pe care a primit-o, și am presupus că odată cu aceasta el dobîndise suficientă onestitate, voință politică și competență. L-am sprijinit și am greșit. Sugestiile mele, chiar și cele făcute sub formă oficială, au fost trecute cu vederea, iar criticile publice venite din partea mea, la scurt timp după instalarea lui în fotoliul de primar, au fost socotite rea-voință. În jurul primarului s-a format o gașcă de căței interesați care i-a cîntat în strună pînă inclusiv în duminica alegerilor.  

A fost un mandat lipsit de substanță, cu rezultate administrative aproape nemanifestate, greu de ascuns chiar și sub prezența permanentă pe Facebook, rețeaua socială predilectă a românilor, menită să îi mențină imaginea subliniind glorioase realizări inexistente pe un ton lozincard. Probabil că cele mai multe fotografii din ultimii patru ani îl înfățișează cu o cască de protecție pe cap, vizitînd diverse șantiere, neuitînd să zîmbească la cameră cu toți dinții. Acesta este punctul unde i-am reproșat și îi reproșez lipsa de onestitate. Brașovenii cu care am vorbit care nu făceau parte din cercul-din ce în ce mai restrîns-al votanților USR au fost complet dezamăgiți de ceea ce primăria a făcut pentru oraș. Mulțumim. Pentru nimic. 

Apoi, raportîndu-se permanent în mod public la niște adversari politici pe care în propriul său discurs îi desconsidera, situîndu-i sub nivelul de înțelegere obligatoriu pentru o prestație normală în funcția de consilier local, primarul Coliban nu a reușit compromisul pe care îl face orice politician bun. Acela de a situa interesele comunității deasupra sentimentelor personale vizavi de reprezentanții altor partide cu care e nevoit să lucreze. Nici măcar nu a reușit să mimeze că ar încerca așa ceva. De aceea a plătit prețul pe care îl plătește orice membru al unui partid elitist care nu are idee despre realitatea din teren și care are mai degrabă alura unui club privat decît a unei entități care ar trebui să reprezinte interesele tuturor cetățenilor. 

Fără a face excepție de la liniile mari ale comunicării în mandatul său, campania electorală a lui Coliban a sărit cetățenii ce nu meritau să fie ținta propagandei neoliberale a USR, dar a încercat în același timp să cîștige electorat prin atacuri ad hominem la adresa contracandidaților, pe stil mafioțesc. “Votați-mă pe mine doar ca să nu îl votați pe Scripcaru, care e needucat și e și moldovean”, rezumatul platformei electorale a lui Coliban pentru primărie-exagerez, dar pricepeți ideea-nu funcționează într-un oraș unde probabil cel puțin jumătate dintre cetățeni sînt brașoveni de primă generație, cu educație medie. O orbecăială bipolară în sînul unui partid hi-tech mare amator de studii și sondaje. Incapabil să iasă din bula lui elitistă, prost îndrumat și tributar unei ideologii destinate exclusiv părții de sus (ca venituri) a clasei profesional-manageriale, Coliban a pierdut. Pînă și eu, care nu urmăresc politica românească aproape deloc, am prevăzut asta într-un text publicat acum vreo două luni pe rețeaua preferată a primarului.  

După patru ani el a lăsat Brașovul cum l-a găsit. Un oraș sufocat de mașini, aglomerat, zgomotos și poluat (în top 3 în România), care miroase odată la cîteva zile a gunoi de la groapa “ecologică” nesigilată situată ilegal de aproape de aria urbană-doar una dintre promisiunile neonorate de primar. 

A revenit George Scripcaru-Dezvoltatorul, omul care a adus Brașovul în situația descrisă mai sus și din care eu mă așteptam să îl scoată Coliban, măcar puțin. Dați-i un oraș verde, în care lumea poate respira, și Georgică îl va “dezvolta” după chipul și asemănarea lui. Îl va umple de betoane, îngustîndu-i trotuarele pentru a face pe noul carosabil parcări pentru turisme (desigur, cu ajutorul întreprinderilor amicilor din mafia personală) va da aprobări de funcționare în limitele orașului la tot felul de poluatori de firmă, gen Kronospan. El crede probabil că norul de formaldehidă se oprește înainte de gardul grădinii viloaiei lui din Șchei fiindcă știe cine stă acolo. 

Deci dintre cei 112.000 de brașoveni care s-au prezentat la vot (care reprezintă aproape 50% din populația cu drept de vot a Brașovului) cam jumătate și-au dorit să revină Scripcaru, care are mai multe dosare penale și a cărui mafie se știe că domnește asupra urbei. Asta spune ceva mai mult despre prestația lui Coliban la primărie, inclusiv despre competențele lui în comunicarea cu majoritatea cetățenilor. Oare brașovenii își doresc mai degrabă un primar penal decît unul cu cazierul curat? Probabil că nu, dar Scripcaru-penalul este perceput drept cineva care, vorba zicerii, a făcut, deși a și furat. Deci a fost votat. USR-ul va da probabil vina, în comunicarea internă neoficială, pe “proștii” care l-au votat pe candidatul penal, fără să se uite în curtea proprie și să încerce să înțeleagă ceva din motivele cetățenilor. Sigur, ideal ar fi ca odată ce un funcționar public este știut drept hoț el să nu mai fie votat. Dar cred că vocea cetățenilor merită să fie ascultată, dacă pretindem că trăim într-o democrație, chiar și atunci cînd ei preferă un mafiot cunoscut ale cărui mandate au distrus un oraș, în locul unui incompetent elitist. Fiindcă asta cred că s-a petrecut: adresările primăriei vizau de prea multe ori schiorii, bicicliștii, amatorii de arte culte sau “coolte” și alți privilegiați, în detrimentul majorității cetățenilor, care nu au timp de asemenea răsfățuri scumpe. Asta se petrece cînd un primar face un pas la nivelul cetățenilor numai pentru sesiuni foto, realitatea lui se află în bula de pe Facebook, iar prioritatea este “digitalizarea”. În vremea aceasta în Brașov avem poluare de toate felurile, inclusiv olfactivă, spitale care stau să cadă, persoane fără adăpost și un transport alternativ aproape inexistent. În schimb nu avem spațiu verde-doar 5 metri pătrați pe cap de locuitor, una dintre cele mai proaste statistici din țară.

Personal cred că brașovenii au votat tura asta răul cel mai mare. Nu este prima dată cînd se petrece așa ceva în alegeri. În 2016, ca să dau exemplul cel mai la îndemînă și mai asemănător, Donald Trump a fost votat în detrimentul lui Hillary cam din aceleași motive. Americanii de rînd au preferat să voteze cu mafiotul idiot care le comunica tîmpenii extremiste în propoziții simple decît să încerce să priceapă ceva prin aroganța frazelor unui discurs elitist venit pe filierele favorite ale sistemului. La fel va fi în SUA și anul acesta, probabil. Vor vota din noul mafiotul și îl vor trimite acasă pe incompetent. 

Lărgind perspectiva, faptul că un sistem poate produce, în cele mai multe cazuri în perioada recentă, doar candidați de acest calibru, este un prim semn că proiectul democrației reprezentative este un eșec. Din 340 de milioane de cetățeni americani cei doi cu șanse să iasă președinte în noiembrie sînt un moș senil corupt agresor sexual și un moș corupt agresor sexual mai puțin senil, deja condamnat penal. Ce diferență mai face în cazul acesta votul? Evident, niciuna. Vă întreb: cînd a fost ultima dată cînd viața voastră s-a îmbunătățit semnificativ după ce a cîștigat persoana pe care ați votat-o voi? Ei bine, de aceeași părere sînt și jumătate dintre cetățenii cu drept de vot ai Brașovului care au stat acasă duminică. Spunea Mark Twain că dacă votul ar putea să schimbe ceva în sistem, dreptul de a vota ne-ar fi suspendat. Complet de acord.